Dragă Tudor,
Scriam anul trecut de ziua ta că duci peste tot cu tine o furtună... De multe ori, am crezut că furtuna asta e una prea dură pentru un băiețel de vârsta ta. Însă, adevărul e că în acești 7 ani (și nouă luni) de când ai venit în viața noastră, te-ai dovedit mereu un matelot de nădejde și ai rămas cu curaj pe corabia asta a nebunilor cu care navigăm laolaltă. Ba chiar ne-ai învățat multe despre navigație...
Val după val, am reușit să cucerim împreună apele cele noi, departe de tot ce era cândva familiar, să rezistăm în fața a tot soiul de monștri marini și, pe parcurs, să ne și bucurăm de călătorie.
Aș zice chiar mai mult: cred că în ultimul an ai învățat ceva ce eu încă nu reușesc mereu să fac, și anume să nu mai trec prin lume doar purtată de curenți, ci să țin ferm cârma.
Cu această experiență în buzunar, pare că lași acum în urmă o etapă a călătoriei și te avânți spre noi ținuturi. Te pregătești de prima ta zi de școală, unde sper să te lași uimit de profesori, de colegi, de povești, să poți descoperi prin ochii tăi universul cărților și să îți continui drumul de explorator.
La mulți ani, Tudor! Rămâi neînfricat! Eu promit să păstrez secretul doar pentru noi doi! ♥️
